a înveseli (third-person singular present înveselește, past participle înveselit) 4th conj.
infinitive | a înveseli | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înveselind | ||||||
past participle | înveselit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înveselesc | înveselești | înveselește | înveselim | înveseliți | înveselesc | |
imperfect | înveseleam | înveseleai | înveselea | înveseleam | înveseleați | înveseleau | |
simple perfect | înveselii | înveseliși | înveseli | înveselirăm | înveselirăți | înveseliră | |
pluperfect | înveselisem | înveseliseși | înveselise | înveseliserăm | înveseliserăți | înveseliseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înveselesc | să înveselești | să înveselească | să înveselim | să înveseliți | să înveselească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înveselește | înveseliți | |||||
negative | nu înveseli | nu înveseliți |