învietor m or n (feminine singular învietoare, masculine plural învietori, feminine and neuter plural învietoare)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | învietor | învietoare | învietori | învietoare | |||
definite | învietorul | învietoarea | învietorii | învietoarele | ||||
genitive- dative |
indefinite | învietor | învietoare | învietori | învietoare | |||
definite | învietorului | învietoarei | învietorilor | învietoarelor |