a învioșa (third-person singular present învioșează, past participle învioșat) 1st conjugation
infinitive | a învioșa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | învioșând | ||||||
past participle | învioșat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | învioșez | învioșezi | învioșează | învioșăm | învioșați | învioșează | |
imperfect | învioșam | învioșai | învioșa | învioșam | învioșați | învioșau | |
simple perfect | învioșai | învioșași | învioșă | învioșarăm | învioșarăți | învioșară | |
pluperfect | învioșasem | învioșaseși | învioșase | învioșaserăm | învioșaserăți | învioșaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să învioșez | să învioșezi | să învioșeze | să învioșăm | să învioșați | să învioșeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | învioșează | învioșați | |||||
negative | nu învioșa | nu învioșați |