a șirui (third-person singular present șiruiește, past participle șiruit) 4th conj.
infinitive | a șirui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | șiruind | ||||||
past participle | șiruit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | șiruiesc | șiruiești | șiruiește | șiruim | șiruiți | șiruiesc | |
imperfect | șiruiam | șiruiai | șiruia | șiruiam | șiruiați | șiruiau | |
simple perfect | șiruii | șiruiși | șirui | șiruirăm | șiruirăți | șiruiră | |
pluperfect | șiruisem | șiruiseși | șiruise | șiruiserăm | șiruiserăți | șiruiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să șiruiesc | să șiruiești | să șiruiască | să șiruim | să șiruiți | să șiruiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | șiruiește | șiruiți | |||||
negative | nu șirui | nu șiruiți |