From șontorog.
a șontorogi (third-person singular present șontorogește, past participle șontorogit) 4th conjugation
infinitive | a șontorogi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | șontorogind | ||||||
past participle | șontorogit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | șontorogesc | șontorogești | șontorogește | șontorogim | șontorogiți | șontorogesc | |
imperfect | șontorogeam | șontorogeai | șontorogea | șontorogeam | șontorogeați | șontorogeau | |
simple perfect | șontorogii | șontorogiși | șontorogi | șontorogirăm | șontorogirăți | șontorogiră | |
pluperfect | șontorogisem | șontorogiseși | șontorogise | șontorogiserăm | șontorogiserăți | șontorogiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să șontorogesc | să șontorogești | să șontorogească | să șontorogim | să șontorogiți | să șontorogească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | șontorogește | șontorogiți | |||||
negative | nu șontorogi | nu șontorogiți |