From știrb.
a știrbi (third-person singular present știrbește, past participle știrbit) 4th conj.
infinitive | a știrbi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | știrbind | ||||||
past participle | știrbit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | știrbesc | știrbești | știrbește | știrbim | știrbiți | știrbesc | |
imperfect | știrbeam | știrbeai | știrbea | știrbeam | știrbeați | știrbeau | |
simple perfect | știrbii | știrbiși | știrbi | știrbirăm | știrbirăți | știrbiră | |
pluperfect | știrbisem | știrbiseși | știrbise | știrbiserăm | știrbiserăți | știrbiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să știrbesc | să știrbești | să știrbească | să știrbim | să știrbiți | să știrbească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | știrbește | știrbiți | |||||
negative | nu știrbi | nu știrbiți |