From țipăt.
a țipoti (third-person singular present țipotește, past participle țipotit) 4th conjugation
infinitive | a țipoti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | țipotind | ||||||
past participle | țipotit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | țipotesc | țipotești | țipotește | țipotim | țipotiți | țipotesc | |
imperfect | țipoteam | țipoteai | țipotea | țipoteam | țipoteați | țipoteau | |
simple perfect | țipotii | țipotiși | țipoti | țipotirăm | țipotirăți | țipotiră | |
pluperfect | țipotisem | țipotiseși | țipotise | țipotiserăm | țipotiserăți | țipotiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să țipotesc | să țipotești | să țipotească | să țipotim | să țipotiți | să țipotească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | țipotește | țipotiți | |||||
negative | nu țipoti | nu țipotiți |