a țărcui (third-person singular present țărcuiește, past participle țărcuit) 4th conj.
infinitive | a țărcui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | țărcuind | ||||||
past participle | țărcuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | țărcuiesc | țărcuiești | țărcuiește | țărcuim | țărcuiți | țărcuiesc | |
imperfect | țărcuiam | țărcuiai | țărcuia | țărcuiam | țărcuiați | țărcuiau | |
simple perfect | țărcuii | țărcuiși | țărcui | țărcuirăm | țărcuirăți | țărcuiră | |
pluperfect | țărcuisem | țărcuiseși | țărcuise | țărcuiserăm | țărcuiserăți | țărcuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să țărcuiesc | să țărcuiești | să țărcuiască | să țărcuim | să țărcuiți | să țărcuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | țărcuiește | țărcuiți | |||||
negative | nu țărcui | nu țărcuiți |