a înfrunta (E/3 jelen înfruntă, befejezett alak înfruntat) 1. ragozás
| főnévi igenév | a înfrunta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| határozói igenév | înfruntând | ||||||
| melléknévi igenév | înfruntat | ||||||
| szám | egyes | többes | |||||
| személy | első | második | harmadik | első | második | harmadik | |
| kijelentő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| jelen idő | înfrunt | înfrunți | înfruntă | înfruntăm | înfruntați | înfruntă | |
| elbeszélő múlt | înfruntam | înfruntai | înfrunta | înfruntam | înfruntați | înfruntau | |
| múlt idő | înfruntai | înfruntași | înfruntă | înfruntarăm | înfruntarăți | înfruntară | |
| régmúlt | înfruntasem | înfruntaseși | înfruntase | înfruntaserăm | înfruntaserăți | înfruntaseră | |
| kötő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| jelen idő | să înfrunt | să înfrunți | să înfrunte | să înfruntăm | să înfruntați | să înfrunte | |
| felszólító mód | — | tu | — | — | voi | — | |
| pozitív | înfruntă | înfruntați | |||||
| negatív (tiltó) | nu înfrunta | nu înfruntați | |||||