se întâmpla
a întâmpla (E/3 jelen întâmplă, befejezett alak întâmplat) 1. ragozás
| főnévi igenév | a întâmpla | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| határozói igenév | întâmplând | ||||||
| melléknévi igenév | întâmplat | ||||||
| szám | egyes | többes | |||||
| személy | első | második | harmadik | első | második | harmadik | |
| kijelentő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| jelen idő | întâmplu | întâmpli | întâmplă | întâmplăm | întâmplați | întâmplă | |
| elbeszélő múlt | întâmplam | întâmplai | întâmpla | întâmplam | întâmplați | întâmplau | |
| múlt idő | întâmplai | întâmplași | întâmplă | întâmplarăm | întâmplarăți | întâmplară | |
| régmúlt | întâmplasem | întâmplaseși | întâmplase | întâmplaserăm | întâmplaserăți | întâmplaseră | |
| kötő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| jelen idő | să întâmplu | să întâmpli | să întâmple | să întâmplăm | să întâmplați | să întâmple | |
| felszólító mód | — | tu | — | — | voi | — | |
| pozitív | întâmplă | întâmplați | |||||
| negatív (tiltó) | nu întâmpla | nu întâmplați | |||||