a amuți (E/3 jelen amuțește, befejezett alak amuțit) 4. ragozás
| főnévi igenév | a amuți | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| határozói igenév | amuțind | ||||||
| melléknévi igenév | amuțit | ||||||
| szám | egyes | többes | |||||
| személy | első | második | harmadik | első | második | harmadik | |
| kijelentő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| jelen idő | amuțesc | amuțești | amuțește | amuțim | amuțiți | amuțesc | |
| elbeszélő múlt | amuțeam | amuțeai | amuțea | amuțeam | amuțeați | amuțeau | |
| múlt idő | amuții | amuțiși | amuți | amuțirăm | amuțirăți | amuțiră | |
| régmúlt | amuțisem | amuțiseși | amuțise | amuțiserăm | amuțiserăți | amuțiseră | |
| kötő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| jelen idő | să amuțesc | să amuțești | să amuțească | să amuțim | să amuțiți | să amuțească | |
| felszólító mód | — | tu | — | — | voi | — | |
| pozitív | amuțește | amuțiți | |||||
| negatív (tiltó) | nu amuți | nu amuțiți | |||||