a deștepta (E/3 jelen deșteaptă, befejezett alak deșteptat) 1. ragozás
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt,
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!
főnévi igenév | a deștepta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
határozói igenév | deșteptând | ||||||
melléknévi igenév | deșteptat | ||||||
szám | egyes | többes | |||||
személy | első | második | harmadik | első | második | harmadik | |
kijelentő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
jelen idő | deștept | deștepți | deșteaptă | deșteptăm | deșteptați | deșteaptă | |
elbeszélő múlt | deșteptam | deșteptai | deștepta | deșteptam | deșteptați | deșteptau | |
múlt idő | deșteptai | deșteptași | deșteptă | deșteptarăm | deșteptarăți | deșteptară | |
régmúlt | deșteptasem | deșteptaseși | deșteptase | deșteptaserăm | deșteptaserăți | deșteptaseră | |
kötő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
jelen idő | să deștept | să deștepți | să deștepte | să deșteptăm | să deșteptați | să deștepte | |
felszólító mód | — | tu | — | — | voi | — | |
pozitív | deșteaptă | deșteptați | |||||
negatív (tiltó) | nu deștepta | nu deșteptați |