a învinui (E/3 jelen învinuiește, befejezett alak învinuit) 4. ragozás
| főnévi igenév | a învinui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| határozói igenév | învinuind | ||||||
| melléknévi igenév | învinuit | ||||||
| szám | egyes | többes | |||||
| személy | első | második | harmadik | első | második | harmadik | |
| kijelentő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| jelen idő | învinuiesc | învinuiești | învinuiește | învinuim | învinuiți | învinuiesc | |
| elbeszélő múlt | învinuiam | învinuiai | învinuia | învinuiam | învinuiați | învinuiau | |
| múlt idő | învinuii | învinuiși | învinui | învinuirăm | învinuirăți | învinuiră | |
| régmúlt | învinuisem | învinuiseși | învinuise | învinuiserăm | învinuiserăți | învinuiseră | |
| kötő mód | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| jelen idő | să învinuiesc | să învinuiești | să învinuiască | să învinuim | să învinuiți | să învinuiască | |
| felszólító mód | — | tu | — | — | voi | — | |
| pozitív | învinuiește | învinuiți | |||||
| negatív (tiltó) | nu învinui | nu învinuiți | |||||