formiga

Vezi și : Formiga, formìga

(asturianu)

Din latină formīca („furnică”).

Înrudit cu catalană formiga, franceză fourmi, italiană formica, portugheză formiga, română furnică și spaniolă hormiga.

• AFI: /foɾˈmi.ɣa/

formiga f., formigues pl.

1. (entom.) furnică

• Wikcionariu
• Wiktionary

(català)

Din occitană veche (astăzi formiga) < latină formīca („furnică”).

Înrudit cu franceză fourmi, italiană formica, portugheză formiga, română furnică și spaniolă hormiga.

• (occidental) AFI: /foɾˈmi.ɡa/
• (central) AFI: /furˈmi.ɡə/
• (oriental) AFI: /fuɾˈmi.ɡə/

formiga f., formigues pl.

1. (entom.) furnică

• formigat
• formigó
• formigonera
• formigueig
• formiguejar
• formiguer
• formigueta

• formiga blanca
• formiga lleó
• formiga termita

• com a formigues

• tèrmit

• Institut d'Estudis Catalans
• Viccionari
• Wiktionary

(galego)

• forniga, furmía, furmiga

Din galiciană veche și portugheză veche formiga < latină formīca („furnică”).

Înrudit cu catalană formiga, franceză fourmi, italiană formica, portugheză formiga, română furnică și spaniolă hormiga.

• AFI: /foɾˈmi.ɣa̝/

formiga f., formigas pl.

1. (entom.) furnică

• formigueiro

• Wiktionary
• Galizionario

(occitan)

• (reg.) fourmigo, fourmiguo

Din occitană veche < latină formīca („furnică”).

Înrudit cu catalană formiga, franceză fourmi, italiană formica, portugheză formiga, română furnică și spaniolă hormiga.

• AFI: /furˈmi.ɣo/

formiga f., formigas pl.

1. (entom.) furnică

• formiguièr

• Wiktionary
• Wikiccionari

(português)

Din portugheză veche < latină formīca („furnică”).

Înrudit cu catalană formiga, franceză fourmi, italiană formica, română furnică și spaniolă hormiga.

• (Portugalia) AFI: /fuɾ.ˈmi.ɣɐ/
• (Brazilia) AFI: /foɾ.ˈmi.ɡa/

formiga f., formigas pl.

1. (entom.) furnică

• formiga-branca
• formiga-caiapó
• formiga-correição
• formiga-de-eira
• formiga-de-monte-vermelha
• formiga-mineira
• formiga-quiçaçá
• formiga-rapa-rapa

• pau com formiga

Din formigar.

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru formigar.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ afirmativ pentru formigar.

• Dicionário Priberam da Língua Portuguesa
• Wiktionary
• Wikcionário

(vèneto)

• formìga

Din latină formīca („furnică”).

Înrudit cu catalană formiga, franceză fourmi, italiană formica, portugheză formiga, română furnică și spaniolă hormiga.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

formiga f., formighe pl.

1. (entom.) furnică

• Wiktionary