Vezi și : Jurist |
Din franceză juriste < latină jurista.
Declinarea substantivului jurist | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | jurist | juriști |
Articulat | juristul | juriștii |
Genitiv-Dativ | juristului | juriștilor |
Vocativ | juristule | juriștilor |
(dansk)
Inevitabil din latină medie jurista < din jus, juris („lege, drept”).
Declinarea substantivului jurist | ||||
c. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | jurist | juristen | jurister | juristerne |
Genitiv | jurists | juristens | juristers | juristernes |
(English)
Din franceză medie juriste, care provine din latină medie jurista < din jus, juris („lege, drept”).
jurist, pl. jurists
Inevitabil din latină medie jurista < din jus, juris („lege, drept”).
Declinarea substantivului jurist | ||
m. | Singular | Plural |
Substantiv | jurist | juristen |
Diminutiv | juristje | juristjes |
(norsk)
Inevitabil din latină medie jurista < din jus, juris („lege, drept”).
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Declinarea substantivului jurist | ||||
m. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | jurist | juristen | jurister | juristene |
Inevitabil din latină medie jurista < din jus, juris („lege, drept”).
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Declinarea substantivului jurist | ||||
c. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | jurist | juristen | juristar | juristane |
(svenska)
Inevitabil din franceză medie juriste, care provine din latină medie jurista < din jus, juris („lege, drept”).
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Declinarea substantivului jurist | ||||
c. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | jurist | juristen | jurister | juristerna |
Genitiv | jurists | juristens | juristers | juristernas |