minister

Vezi și : Minister

• ministeriu

Din franceză ministère < latină minister („servitor, asistent”), compus din minor („mai puțin, mai mic”) + -ter.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

1. (pol.) organ central al administrației de stat care conduce o anumită ramură a activității statului și care este condus de un ministru; instituția respectivă; (p.ext.) clădirea în care își are sediul această instituție.
2. (înv.) funcție de ministru.
3. (înv.) guvern.

• 1: (pol.) departament
• 2: (livr.) portofoliu, (înv.) portofel
• 3: (pol.) guvern

• minister de resort
• minister public

• ministeriabil
• ministerial
• ministeriat
• ministru

• politician

• DEX online

(dansk)

Din latină minister („servitor, asistent”), compus din minor („mai puțin, mai mic”) + -ter.

• AFI: /miˈnisdʌ/

1. (pol.) ministru

• ministerpost

• ministerium

• minister uden portefølje

• regering

• Den Danske Ordbog
• Wiktionary
• Wiktionary

(English)

Din engleză medie ministre, care provine din franceză veche ministre < latină minister („servitor, asistent”), compus din minor („mai puțin, mai mic”) + -ter.

• AFI: /ˈmɪnɨstɚ/, /ˈmɪnɪstə(ɹ)/

minister, pl. ministers

1. (bis.) pastor, preot (la protestanți)

   The minister said a prayer on behalf of the entire congregation.

2. (pol.) ministru

   He was newly appointed to be Minister of the Interior.

3. (pol.) diplomat, reprezentant
4. (gener.) servitor, subaltern; (p.ext.) agent, unealtă

• 4: servant, subordinate; agent, instrument

• minister of state
• Minister of the Crown
• minister plenipotentiary
• prime minister

• ministerial
• ministerium
• ministrant
• ministration
• ministry

• minster

• provost

• cleric
• father
• pastor
• priest
• vicar

1. (în mod normal urmărit de to) a asista, a deservi
2. (bis.) a păstori
3. (înv.) a acorda, a oferi

• 1: attend, tend, take care
• 3: afford, supply

• Dictionary.com
• Wiktionary

(Latina)

Din minor („mai puțin, mai mic”) + -ter.

• AFI: /miˈnis.ter/

1. servitor, asistent, chelner, ospătar
2. agent, ajutor
3. complice

• ministerium
• ministrō

• magister

• Wiktionary

(Nederlands)

Din latină minister („servitor, asistent”), compus din minor („mai puțin, mai mic”) + -ter.

• AFI: /miˈnɪstər/
•  Audio^fișier

1. (pol.) ministru

• minister-president
• ministerportefeuille
• ministerraad
• ministerschap
• ministerscrisis
• ministersploeg
• ministersportefeuille

• Wiktionary
• WikiWoordenboek

(norsk)

Din latină minister („servitor, asistent”), compus din minor („mai puțin, mai mic”) + -ter.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

1. (pol.) ministru

• finansminister
• statsminister

• Wiktionary

(norsk nynorsk)

Din latină minister („servitor, asistent”), compus din minor („mai puțin, mai mic”) + -ter.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

1. (pol.) ministru

• finansminister
• statsminister

• Wiktionary

(svenska)

Din latină minister („servitor, asistent”), compus din minor („mai puțin, mai mic”) + -ter, prin franceză ministre.

•  Audio^fișier

1. (pol.) ministru

• (pol.) statsråd

• ministerial
• ministerialism
• ministeriell

• ministerium

• regering

• SAOB
• Wiktionary
• Wiktionary