Din neogreacă μαργχαριτισ (margharítis).
Declinarea substantivului mărgărit | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mărgărit | mărgărite |
Articulat | mărgăritul | mărgăritele |
Genitiv-Dativ | mărgăritului | mărgăritelor |
Vocativ | mărgăritule | mărgăritelor |
Declinarea substantivului mărgărit | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mărgărit | mărgăriți |
Articulat | mărgăritul | mărgăriții |
Genitiv-Dativ | mărgăritului | mărgăriților |
Vocativ | mărgăritule | mărgăriților |
Din a mărgări.
Declinarea adjectivului mărgărit | ||
Singular | Plural | |
Masculin | mărgărit | mărgăriți |
Feminin | mărgărită | mărgărite |
Neutru | mărgărit | mărgărite |