Inherited from Vulgar Latin *ingrevicāre, a verb based on early Medieval Latin grevem, alteration of Latin gravem. Compare Aromanian ngricari.
a îngreca (third-person singular present îngreacă, past participle îngrecat) 1st conjugation
infinitive | a îngreca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | îngrecând | ||||||
past participle | îngrecat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | îngrec | îngreci | îngreacă | îngrecăm | îngrecați | îngreacă | |
imperfect | îngrecam | îngrecai | îngreca | îngrecam | îngrecați | îngrecau | |
simple perfect | îngrecai | îngrecași | îngrecă | îngrecarăm | îngrecarăți | îngrecară | |
pluperfect | îngrecasem | îngrecaseși | îngrecase | îngrecaserăm | îngrecaserăți | îngrecaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să îngrec | să îngreci | să îngrece | să îngrecăm | să îngrecați | să îngrece | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | îngreacă | îngrecați | |||||
negative | nu îngreca | nu îngrecați |