Borrowed from French enluminer.
a înlumina (third-person singular present înluminează, past participle înluminat) 1st conjugation
infinitive | a înlumina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | înluminând | ||||||
past participle | înluminat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | înluminez | înluminezi | înluminează | înluminăm | înluminați | înluminează | |
imperfect | înluminam | înluminai | înlumina | înluminam | înluminați | înluminau | |
simple perfect | înluminai | înluminași | înlumină | înluminarăm | înluminarăți | înluminară | |
pluperfect | înluminasem | înluminaseși | înluminase | înluminaserăm | înluminaserăți | înluminaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să înluminez | să înluminezi | să înlumineze | să înluminăm | să înluminați | să înlumineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | înluminează | înluminați | |||||
negative | nu înlumina | nu înluminați |