Inherited from Latin investīre, present active infinitive of investiō, with a shift in conjugation (see also variant învești). Compare Aromanian nvescu. Doublet of the borrowed investi.
a învește (third-person singular present învește, past participle învăscut) 3rd conj.
infinitive | a învește | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | învăscând învescând | ||||||
past participle | învăscut învescut | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | învesc | învești | învește | înveștem | înveșteți | învesc învăsc | |
imperfect | înveșteam | înveșteai | înveștea | înveșteam | înveșteați | înveșteau | |
simple perfect | învăscui | învăscuși | învăscu învescu |
învăscurăm învescurăm |
învăscurăți | învăscură | |
pluperfect | învăscusem învescusem |
învăscuseși | învăscuse | învăscuserăm | învăscuserăți | învăscuseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să învesc | să învești | să învească să învască |
să înveștem | să înveșteți | să învească să învască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | învește | înveșteți | |||||
negative | nu învește | nu înveșteți |