Unknown etymology. Possibly blend of șterge (“to wipe”) + șparli (“to steal”).
a șterpeli (third-person singular present șterpelește, past participle șterpelit) 4th conj.
infinitive | a șterpeli | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | șterpelind | ||||||
past participle | șterpelit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | șterpelesc | șterpelești | șterpelește | șterpelim | șterpeliți | șterpelesc | |
imperfect | șterpeleam | șterpeleai | șterpelea | șterpeleam | șterpeleați | șterpeleau | |
simple perfect | șterpelii | șterpeliși | șterpeli | șterpelirăm | șterpelirăți | șterpeliră | |
pluperfect | șterpelisem | șterpeliseși | șterpelise | șterpeliserăm | șterpeliserăți | șterpeliseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să șterpelesc | să șterpelești | să șterpelească | să șterpelim | să șterpeliți | să șterpelească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | șterpelește | șterpeliți | |||||
negative | nu șterpeli | nu șterpeliți |