From țac.
a țăcăni (third-person singular present țăcănește, past participle țăcănit) 4th conj.
infinitive | a țăcăni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | țăcănind | ||||||
past participle | țăcănit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | țăcănesc | țăcănești | țăcănește | țăcănim | țăcăniți | țăcănesc | |
imperfect | țăcăneam | țăcăneai | țăcănea | țăcăneam | țăcăneați | țăcăneau | |
simple perfect | țăcănii | țăcăniși | țăcăni | țăcănirăm | țăcănirăți | țăcăniră | |
pluperfect | țăcănisem | țăcăniseși | țăcănise | țăcăniserăm | țăcăniserăți | țăcăniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să țăcănesc | să țăcănești | să țăcănească | să țăcănim | să țăcăniți | să țăcănească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | țăcănește | țăcăniți | |||||
negative | nu țăcăni | nu țăcăniți |