From γεννάω (gennáō, “to generate”) + -μᾰ (-mă, nominal suffix).
γέννημᾰ • (génnēmă) n (genitive γέννημᾰτος); third declension
Case / # | Singular | Dual | Plural | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Nominative | τὸ γέννημᾰ tò génnēmă |
τὼ γεννήμᾰτε tṑ gennḗmăte |
τᾰ̀ γεννήμᾰτᾰ tằ gennḗmătă | ||||||||||
Genitive | τοῦ γεννήμᾰτος toû gennḗmătos |
τοῖν γεννημᾰ́τοιν toîn gennēmắtoin |
τῶν γεννημᾰ́των tôn gennēmắtōn | ||||||||||
Dative | τῷ γεννήμᾰτῐ tôi gennḗmătĭ |
τοῖν γεννημᾰ́τοιν toîn gennēmắtoin |
τοῖς γεννήμᾰσῐ / γεννήμᾰσῐν toîs gennḗmăsĭ(n) | ||||||||||
Accusative | τὸ γέννημᾰ tò génnēmă |
τὼ γεννήμᾰτε tṑ gennḗmăte |
τᾰ̀ γεννήμᾰτᾰ tằ gennḗmătă | ||||||||||
Vocative | γέννημᾰ génnēmă |
γεννήμᾰτε gennḗmăte |
γεννήμᾰτᾰ gennḗmătă | ||||||||||
Notes: |
|