κᾰ́στᾰνον • (kắstănon) n (genitive κᾰστᾰ́νου); second declension
Case / # | Singular | Dual | Plural | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Nominative | τὸ κᾰ́στᾰνον tò kắstănon |
τὼ κᾰστᾰ́νω tṑ kăstắnō |
τᾰ̀ κᾰ́στᾰνᾰ tằ kắstănă | ||||||||||
Genitive | τοῦ κᾰστᾰ́νου toû kăstắnou |
τοῖν κᾰστᾰ́νοιν toîn kăstắnoin |
τῶν κᾰστᾰ́νων tôn kăstắnōn | ||||||||||
Dative | τῷ κᾰστᾰ́νῳ tôi kăstắnōi |
τοῖν κᾰστᾰ́νοιν toîn kăstắnoin |
τοῖς κᾰστᾰ́νοις toîs kăstắnois | ||||||||||
Accusative | τὸ κᾰ́στᾰνον tò kắstănon |
τὼ κᾰστᾰ́νω tṑ kăstắnō |
τᾰ̀ κᾰ́στᾰνᾰ tằ kắstănă | ||||||||||
Vocative | κᾰ́στᾰνον kắstănon |
κᾰστᾰ́νω kăstắnō |
κᾰ́στᾰνᾰ kắstănă | ||||||||||
Notes: |
|