ἀ- (a-) + στασιαστής (stasiastḗs, “one who stirs up sedition”)
ἀστᾰσίαστος • (astăsíastos) m or f (neuter ἀστᾰσίαστον); second declension
Number | Singular | Dual | Plural | |||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Case/Gender | Masculine / Feminine | Neuter | Masculine / Feminine | Neuter | Masculine / Feminine | Neuter | ||||||||
Nominative | ἀστᾰσῐ́αστος astăsĭ́astos |
ἀστᾰσῐ́αστον astăsĭ́aston |
ἀστᾰσῐάστω astăsĭástō |
ἀστᾰσῐάστω astăsĭástō |
ἀστᾰσῐ́αστοι astăsĭ́astoi |
ἀστᾰσῐ́αστᾰ astăsĭ́astă | ||||||||
Genitive | ἀστᾰσῐάστου astăsĭástou |
ἀστᾰσῐάστου astăsĭástou |
ἀστᾰσῐάστοιν astăsĭástoin |
ἀστᾰσῐάστοιν astăsĭástoin |
ἀστᾰσῐάστων astăsĭástōn |
ἀστᾰσῐάστων astăsĭástōn | ||||||||
Dative | ἀστᾰσῐάστῳ astăsĭástōi |
ἀστᾰσῐάστῳ astăsĭástōi |
ἀστᾰσῐάστοιν astăsĭástoin |
ἀστᾰσῐάστοιν astăsĭástoin |
ἀστᾰσῐάστοις astăsĭástois |
ἀστᾰσῐάστοις astăsĭástois | ||||||||
Accusative | ἀστᾰσῐ́αστον astăsĭ́aston |
ἀστᾰσῐ́αστον astăsĭ́aston |
ἀστᾰσῐάστω astăsĭástō |
ἀστᾰσῐάστω astăsĭástō |
ἀστᾰσῐάστους astăsĭástous |
ἀστᾰσῐ́αστᾰ astăsĭ́astă | ||||||||
Vocative | ἀστᾰσῐ́αστε astăsĭ́aste |
ἀστᾰσῐ́αστον astăsĭ́aston |
ἀστᾰσῐάστω astăsĭástō |
ἀστᾰσῐάστω astăsĭástō |
ἀστᾰσῐ́αστοι astăsĭ́astoi |
ἀστᾰσῐ́αστᾰ astăsĭ́astă | ||||||||
Derived forms | Adverb | Comparative | Superlative | |||||||||||
ἀστᾰσῐάστως astăsĭástōs |
ἀστᾰσῐαστότερος astăsĭastóteros |
ἀστᾰσῐαστότᾰτος astăsĭastótătos | ||||||||||||
Notes: |
|