Borrowed from French abstraire, Latin abstrahere.
a abstrage (third-person singular present abstrage, past participle abstras) 3rd conjugation
infinitive | a abstrage | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | abstragând | ||||||
past participle | abstras | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | abstrag | abstragi | abstrage | abstragem | abstrageți | abstrag | |
imperfect | abstrageam | abstrageai | abstragea | abstrageam | abstrageați | abstrageau | |
simple perfect | abstrasei | abstraseși | abstrase | abstraserăm | abstraserăți | abstraseră | |
pluperfect | abstrasesem | abstraseseși | abstrasese | abstraseserăm | abstraseserăți | abstraseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să abstrag | să abstragi | să abstragă | să abstragem | să abstrageți | să abstragă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | abstrage | abstrageți | |||||
negative | nu abstrage | nu abstrageți |