New Latin; from Ancient Greek .
aculeaticarpus (feminine aculeaticarpa, neuter aculeaticarpum); first/second-declension adjective
First/second-declension adjective.
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | feminine | neuter | masculine | feminine | neuter | ||
nominative | aculeaticarpus | aculeaticarpa | aculeaticarpum | aculeaticarpī | aculeaticarpae | aculeaticarpa | |
genitive | aculeaticarpī | aculeaticarpae | aculeaticarpī | aculeaticarpōrum | aculeaticarpārum | aculeaticarpōrum | |
dative | aculeaticarpō | aculeaticarpae | aculeaticarpō | aculeaticarpīs | |||
accusative | aculeaticarpum | aculeaticarpam | aculeaticarpum | aculeaticarpōs | aculeaticarpās | aculeaticarpa | |
ablative | aculeaticarpō | aculeaticarpā | aculeaticarpō | aculeaticarpīs | |||
vocative | aculeaticarpe | aculeaticarpa | aculeaticarpum | aculeaticarpī | aculeaticarpae | aculeaticarpa |