Unknown.
afina
afina
From Middle English affine
afina
afina
afina
Borrowed from French affiner or Italian affinare.
a afina (third-person singular present afinează, past participle afinat) 1st conjugation
infinitive | a afina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | afinând | ||||||
past participle | afinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | afinez | afinezi | afinează | afinăm | afinați | afinează | |
imperfect | afinam | afinai | afina | afinam | afinați | afinau | |
simple perfect | afinai | afinași | afină | afinarăm | afinarăți | afinară | |
pluperfect | afinasem | afinaseși | afinase | afinaserăm | afinaserăți | afinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să afinez | să afinezi | să afineze | să afinăm | să afinați | să afineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | afinează | afinați | |||||
negative | nu afina | nu afinați |
afina