agrea
a agrea (third-person singular present agreează, past participle agreat) 1st conj.
infinitive | a agrea | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | agreând | ||||||
past participle | agreat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | agreez | agreezi | agreează | agreăm | agreați | agreează | |
imperfect | agream | agreai | agrea | agream | agreați | agreau | |
simple perfect | agreai | agreași | agreă | agrearăm | agrearăți | agreară | |
pluperfect | agreasem | agreaseși | agrease | agreaserăm | agreaserăți | agreaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să agreez | să agreezi | să agreeze | să agreăm | să agreați | să agreeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | agreează | agreați | |||||
negative | nu agrea | nu agreați |