Borrowed from French assortir.
a asorta (third-person singular present asortează, past participle asortat) 1st conj.
infinitive | a asorta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | asortând | ||||||
past participle | asortat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | asortez | asortezi | asortează | asortăm | asortați | asortează | |
imperfect | asortam | asortai | asorta | asortam | asortați | asortau | |
simple perfect | asortai | asortași | asortă | asortarăm | asortarăți | asortară | |
pluperfect | asortasem | asortaseși | asortase | asortaserăm | asortaserăți | asortaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să asortez | să asortezi | să asorteze | să asortăm | să asortați | să asorteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | asortează | asortați | |||||
negative | nu asorta | nu asortați |