Probably from Latin astringere, present active infinitive of astringō or from a- + strânge.
a astrânge (third-person singular present astrânge, past participle astrâns) 3rd conj.
infinitive | a astrânge | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | astrângând | ||||||
past participle | astrâns | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | astrâng | astrângi | astrânge | astrângem | astrângeți | astrâng | |
imperfect | astrângeam | astrângeai | astrângea | astrângeam | astrângeați | astrângeau | |
simple perfect | astrânsei | astrânseși | astrânse | astrânserăm | astrânserăți | astrânseră | |
pluperfect | astrânsesem | astrânseseși | astrânsese | astrânseserăm | astrânseserăți | astrânseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să astrâng | să astrângi | să astrângă | să astrângem | să astrângeți | să astrângă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | astrânge | astrângeți | |||||
negative | nu astrânge | nu astrângeți |