a autoguverna (third-person singular present autoguvernează, past participle autoguvernat) 1st conj.
infinitive | a autoguverna | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | autoguvernând | ||||||
past participle | autoguvernat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | autoguvernez | autoguvernezi | autoguvernează | autoguvernăm | autoguvernați | autoguvernează | |
imperfect | autoguvernam | autoguvernai | autoguverna | autoguvernam | autoguvernați | autoguvernau | |
simple perfect | autoguvernai | autoguvernași | autoguvernă | autoguvernarăm | autoguvernarăți | autoguvernară | |
pluperfect | autoguvernasem | autoguvernaseși | autoguvernase | autoguvernaserăm | autoguvernaserăți | autoguvernaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să autoguvernez | să autoguvernezi | să autoguverneze | să autoguvernăm | să autoguvernați | să autoguverneze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | autoguvernează | autoguvernați | |||||
negative | nu autoguverna | nu autoguvernați |