Probably imitative in origin. Compare Serbo-Croatian blejati, German bellen, Latin bālāre (whence Spanish balar). The Romanian word was thought by some to be linked to or derived from the Latin one.[1]
a bălăi (third-person singular present bălăiește, past participle bălăit) 4th conj.
infinitive | a bălăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | bălăind | ||||||
past participle | bălăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | bălăiesc | bălăiești | bălăiește | bălăim | bălăiți | bălăiesc | |
imperfect | bălăiam | bălăiai | bălăia | bălăiam | bălăiați | bălăiau | |
simple perfect | bălăii | bălăiși | bălăi | bălăirăm | bălăirăți | bălăiră | |
pluperfect | bălăisem | bălăiseși | bălăise | bălăiserăm | bălăiserăți | bălăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să bălăiesc | să bălăiești | să bălăiască | să bălăim | să bălăiți | să bălăiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | bălăiește | bălăiți | |||||
negative | nu bălăi | nu bălăiți |