From cădea + -ință, or possibly corresponding to Vulgar Latin *cadentia, from Latin cadēns, present participle of cadō. If so, a doublet of cadență.
cădință f (plural cădințe)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) cădință | cădința | (niște) cădințe | cădințele |
genitive/dative | (unei) cădințe | cădinței | (unor) cădințe | cădințelor |
vocative | cădință, cădințo | cădințelor |