a cărunta (third-person singular present căruntează, past participle căruntat) 1st conj.
infinitive | a cărunta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | căruntând | ||||||
past participle | căruntat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | căruntez | căruntezi | căruntează | căruntăm | căruntați | căruntează | |
imperfect | căruntam | căruntai | cărunta | căruntam | căruntați | căruntau | |
simple perfect | căruntai | căruntași | căruntă | căruntarăm | căruntarăți | căruntară | |
pluperfect | căruntasem | căruntaseși | căruntase | căruntaserăm | căruntaserăți | căruntaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să căruntez | să căruntezi | să cărunteze | să căruntăm | să căruntați | să cărunteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | căruntează | căruntați | |||||
negative | nu cărunta | nu căruntați |