Of onomatopoetic origin.
a clămpăni (third-person singular present clămpănește, past participle clămpănit) 4th conj.
infinitive | a clămpăni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | clămpănind | ||||||
past participle | clămpănit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | clămpănesc | clămpănești | clămpănește | clămpănim | clămpăniți | clămpănesc | |
imperfect | clămpăneam | clămpăneai | clămpănea | clămpăneam | clămpăneați | clămpăneau | |
simple perfect | clămpănii | clămpăniși | clămpăni | clămpănirăm | clămpănirăți | clămpăniră | |
pluperfect | clămpănisem | clămpăniseși | clămpănise | clămpăniserăm | clămpăniserăți | clămpăniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să clămpănesc | să clămpănești | să clămpănească | să clămpănim | să clămpăniți | să clămpănească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | clămpănește | clămpăniți | |||||
negative | nu clămpăni | nu clămpăniți |