a colcoti (third-person singular present colcotește, past participle colcotit) 4th conjugation
infinitive | a colcoti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | colcotind | ||||||
past participle | colcotit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | colcotesc | colcotești | colcotește | colcotim | colcotiți | colcotesc | |
imperfect | colcoteam | colcoteai | colcotea | colcoteam | colcoteați | colcoteau | |
simple perfect | colcotii | colcotiși | colcoti | colcotirăm | colcotirăți | colcotiră | |
pluperfect | colcotisem | colcotiseși | colcotise | colcotiserăm | colcotiserăți | colcotiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să colcotesc | să colcotești | să colcotească | să colcotim | să colcotiți | să colcotească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | colcotește | colcotiți | |||||
negative | nu colcoti | nu colcotiți |