Borrowed from Latin consecratio or French consécration. Equivalent to consacra + -ție.
consacrație f (plural consacrații)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
+ indefinite article | + definite article | + indefinite article | + definite article | ||
nominative/accusative | (o) consacrație | consacrația | (niște) consacrații | consacrațiile | |
genitive/dative | (unei) consacrații | consacrației | (unor) consacrații | consacrațiilor | |
vocative | consacrație, consacrațio | consacrațiilor |