Borrowed from French consistance. By surface analysis, consista + -ență.
consistență f (plural consistențe)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) consistență | consistența | (niște) consistențe | consistențele |
genitive/dative | (unei) consistențe | consistenței | (unor) consistențe | consistențelor |
vocative | consistență, consistențo | consistențelor |