contraria
contraria
contrāria
contrāriā
contraria
Borrowed from French contrarier.
a contraria (third-person singular present contrariează, past participle contrariat) 1st conjugation
infinitive | a contraria | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | contrariind | ||||||
past participle | contrariat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | contrariez | contrariezi | contrariază | contrariem | contrariați | contrariază | |
imperfect | contrariam | contrariai | contraria | contrariam | contrariați | contrariau | |
simple perfect | contrariai | contrariași | contrarie | contrariarăm | contrariarăți | contrariară | |
pluperfect | contrariasem | contrariaseși | contrariase | contrariaserăm | contrariaserăți | contrariaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să contrariez | să contrariezi | să contrarieze | să contrariem | să contrariați | să contrarieze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | contrariază | contrariați | |||||
negative | nu contraria | nu contrariați |
contraria