cronometra
cronometra
Borrowed from French chronométrer.
a cronometra (third-person singular present cronometrează, past participle cronometrat) 1st conj.
infinitive | a cronometra | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cronometrând | ||||||
past participle | cronometrat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cronometrez | cronometrezi | cronometrează | cronometrăm | cronometrați | cronometrează | |
imperfect | cronometram | cronometrai | cronometra | cronometram | cronometrați | cronometrau | |
simple perfect | cronometrai | cronometrași | cronometră | cronometrarăm | cronometrarăți | cronometrară | |
pluperfect | cronometrasem | cronometraseși | cronometrase | cronometraserăm | cronometraserăți | cronometraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cronometrez | să cronometrezi | să cronometreze | să cronometrăm | să cronometrați | să cronometreze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cronometrează | cronometrați | |||||
negative | nu cronometra | nu cronometrați |
cronometra