deborda
Borrowed from French déborder.
a deborda (third-person singular present debordează, past participle debordat) 1st conj.
infinitive | a deborda | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | debordând | ||||||
past participle | debordat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | debordez | debordezi | debordează | debordăm | debordați | debordează | |
imperfect | debordam | debordai | deborda | debordam | debordați | debordau | |
simple perfect | debordai | debordași | debordă | debordarăm | debordarăți | debordară | |
pluperfect | debordasem | debordaseși | debordase | debordaserăm | debordaserăți | debordaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să debordez | să debordezi | să debordeze | să debordăm | să debordați | să debordeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | debordează | debordați | |||||
negative | nu deborda | nu debordați |