a depănușa (third-person singular present depănușează, past participle depănușat) 1st conj.
infinitive | a depănușa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | depănușând | ||||||
past participle | depănușat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | depănușez | depănușezi | depănușează | depănușăm | depănușați | depănușează | |
imperfect | depănușam | depănușai | depănușa | depănușam | depănușați | depănușau | |
simple perfect | depănușai | depănușași | depănușă | depănușarăm | depănușarăți | depănușară | |
pluperfect | depănușasem | depănușaseși | depănușase | depănușaserăm | depănușaserăți | depănușaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să depănușez | să depănușezi | să depănușeze | să depănușăm | să depănușați | să depănușeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | depănușează | depănușați | |||||
negative | nu depănușa | nu depănușați |