descurcăreț m or n (feminine singular descurcăreață, masculine plural descurcăreți, feminine and neuter plural descurcărețe)
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | descurcăreț | descurcăreață | descurcăreți | descurcărețe | ||
definite | descurcărețul | descurcăreața | descurcăreții | descurcărețele | |||
genitive/ dative |
indefinite | descurcăreț | descurcărețe | descurcăreți | descurcărețe | ||
definite | descurcărețului | descurcăreței | descurcăreților | descurcărețelor |