From dibaci.
a dibăci (third-person singular present dibăcește, past participle dibăcit) 4th conj.
infinitive | a dibăci | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dibăcind | ||||||
past participle | dibăcit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dibăcesc | dibăcești | dibăcește | dibăcim | dibăciți | dibăcesc | |
imperfect | dibăceam | dibăceai | dibăcea | dibăceam | dibăceați | dibăceau | |
simple perfect | dibăcii | dibăciși | dibăci | dibăcirăm | dibăcirăți | dibăciră | |
pluperfect | dibăcisem | dibăciseși | dibăcise | dibăciserăm | dibăciserăți | dibăciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dibăcesc | să dibăcești | să dibăcească | să dibăcim | să dibăciți | să dibăcească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dibăcește | dibăciți | |||||
negative | nu dibăci | nu dibăciți |