Borrowed from French dissimilation. By surface analysis, disimila + -ție.
disimilație f (plural disimilații)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) disimilație | disimilația | (niște) disimilații | disimilațiile |
genitive/dative | (unei) disimilații | disimilației | (unor) disimilații | disimilațiilor |
vocative | disimilație, disimilațio | disimilațiilor |