a fățui (third-person singular present fățuiește, past participle fățuit) 4th conj.
infinitive | a fățui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | fățuind | ||||||
past participle | fățuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | fățuiesc | fățuiești | fățuiește | fățuim | fățuiți | fățuiesc | |
imperfect | fățuiam | fățuiai | fățuia | fățuiam | fățuiați | fățuiau | |
simple perfect | fățuii | fățuiși | fățui | fățuirăm | fățuirăți | fățuiră | |
pluperfect | fățuisem | fățuiseși | fățuise | fățuiserăm | fățuiserăți | fățuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să fățuiesc | să fățuiești | să fățuiască | să fățuim | să fățuiți | să fățuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | fățuiește | fățuiți | |||||
negative | nu fățui | nu fățuiți |