a ființi (third-person singular present ființie, past participle ființit) 4th conj.
infinitive | a ființi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ființind | ||||||
past participle | ființit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ființ | ființi | ființe | ființim | ființiți | ființ | |
imperfect | ființeam | ființeai | ființea | ființeam | ființeați | ființeau | |
simple perfect | ființii | ființiși | ființi | ființirăm | ființirăți | ființiră | |
pluperfect | ființisem | ființiseși | ființise | ființiserăm | ființiserăți | ființiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ființ | să ființi | să ființă | să ființim | să ființiți | să ființă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ființe | ființiți | |||||
negative | nu ființi | nu ființiți |