Borrowed from French fragmentation. Equivalent to fragmenta + -ție.
fragmentație f (plural fragmentații)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) fragmentație | fragmentația | (niște) fragmentații | fragmentațiile |
genitive/dative | (unei) fragmentații | fragmentației | (unor) fragmentații | fragmentațiilor |
vocative | fragmentație, fragmentațio | fragmentațiilor |