Borrowed from Hungarian fogad.
a făgădui (third-person singular present făgăduiește, past participle făgăduit) 4th conj.
infinitive | a făgădui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | făgăduind | ||||||
past participle | făgăduit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | făgăduiesc | făgăduiești | făgăduiește | făgăduim | făgăduiți | făgăduiesc | |
imperfect | făgăduiam | făgăduiai | făgăduia | făgăduiam | făgăduiați | făgăduiau | |
simple perfect | făgăduii | făgăduiși | făgădui | făgăduirăm | făgăduirăți | făgăduiră | |
pluperfect | făgăduisem | făgăduiseși | făgăduise | făgăduiserăm | făgăduiserăți | făgăduiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să făgăduiesc | să făgăduiești | să făgăduiască | să făgăduim | să făgăduiți | să făgăduiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | făgăduiește | făgăduiți | |||||
negative | nu făgădui | nu făgăduiți |